Skip to content
Copilasi.ro
Home
A blog of all sections with no images
Cristi Voiculescu Imprimare E-mail
Evaluare utilizator: / 0
Scris de Administrator   
Monday, 23 March 2009

Cristi Voiculescu are 13 ani si a suferit pana acum 13 interventii chirurgicale pentru reconstructia piciorului, dupa ce a fost accidentat de o masina in timp ce se afla pe trotuar. Sta in pat, nu poate sa mearga la scoala si are un dusman de temut: timpul. Pana la sfarsitul lunii martie trebuie sa stranga 10.000 de euro pentru operatia la care este programat in Turcia. Pentru donatii oricat de mici, s-au deschis la BCR, sucursala Mosilor Bucuresti, urmatoarele conturi:

EUR: RO44RNCB0088002320440004;
RON: RO71RNCB0088002320440003;
USD: RO17RNCB0088002320440005.

Titularul contului este mama lui Cristi, Voiculescu Mioara.

Povestea lui Cristi poate fi citita aici.

Mama lui Cristi a deschis si un topic pe forumul Copilasi.ro. Cine vrea sa-i scrie o incurajare sau sa-i ofere orice fel de sfat este rugat sa o faca aici.

Cristi Voiculescu

Ultima actualizare ( Monday, 23 March 2009 )
 
Colectie de ghicitori Imprimare E-mail
Evaluare utilizator: / 0
Scris de Administrator   
Friday, 13 March 2009

Ghicitori - in ordine alfabetica

(A)

Mititelu-ntr-o ureche
Face noua haina veche.
(acul)

Mic, mititel
ingradeste frumusel.
(acul)

Cine are o singura ureche
Dar nici cu aceea nu aude?
(acul)

Sunt rotunda sau patrata
Ascut creionul indata.
(ascutitoarea)

Rosu ca focul
Iute ca dracul.
(ardeiul iute)

Urechi are, dar n-aude,
E micut si tot impunge.
(acul)

A lasat-o Dumnezeu
Ca s-o bei si tu si eu.
(apa)

Oglinda cerului
in adapostul pamantului.
(apa din fantana)

La cap limba cu miere,
La coada limba cu venin.
(albina)

Are-un ac micut si fin,
Zboara lin din floare-n floare,
Acul este cu venin
Iar polenu-i pe picioare.
(albina)

Din flori plicuri de dulceata
Strange de cu dimineata.
(albina)

Floare si soare,
Ploaie si ninsoare
Se laie pe rand
Zile, nopti furand...
(anotimpurile)

Animal cu capu-n jos
si este foarte tepos
De vrei sa-l ridici de jos
(ariciul)

Are zeci de ace groase
Dar nu tese nici nu coase.
(ariciul)

Omul strange cat traieste
si la ea el se gandeste
Pentru ea el patimeste
(averea)

N-are culoare,
N-are miros;
Dar la toti
E de folos
(aerul)

(B)

Fetele si femeile n-au
si nici nu doresc sa aiba;
Barbatii o tin ca o podoaba,
Iar cand o au
incearca sa se curate de ea.
(barba)

Am doi frati
Cu sfori legati
si-n picioare incaltati.
(bocancii)

in padure mersei,
Al treilea picior ajunsei.
(bastonul)

Ce va trec prin maini,
Fara de-a le fi stapani;
Se pastreaza-n san si-n lada,
Fara ei nu faceti treaba?
(banii)

Iarna-n frig, vara la soare,
Neschimbat e la culoare!
(bradul)

Sus pe coama muntilor,
Muntilor, caruntilor,
Sta voinicul cel tepos
Vesnic verde si frumos.
(bradul)

Fumul dracului,
in capul omului.
(betia)

Sus tuna,
Jos rasuna,
Cetele s-aduna.
(biserica)

Am o rata
Fara viata,
Trece apa cat de mare,
Ba te duce si-n spinare.
(barca)

(C)

Este un prieten bun,
El ma duce unde-i spun
Cu capastru si cu sa
Iarna-mi plimba sania.
(calul)

N-are maini si totusi bate,
Bate-ntruna zi si noapte.
sade oriunde l-ai pune
De-l privesti timpul iti spune.
(ceasul)

Bucatica de carbune,
Cu vesmant de lemn,
Pe hartie lasa urme
Scriind orice semn.
(creionul)

Drept, inalt si subtirel
Cu vesmant de lemn pe el,
Are varful de carbune
Pe hartie multe spune.
(creionul)

Nu sunt carte, dar am foi
Pregatite pentru voi
Cu linii sau patratele
Sa puteti scrie pe ele.
(caietul)

Ce trece prin sat
si cainii nu bat?
(ceata)

• Scurta, groasa, un-te duci?
• Ars in fund, ce-ai sa ma-ntrebi?
Unde eu ma duc,
Tot tie-ti aduc.
(ceaunul si cofa)

Are foi si nu e pom,
iti vorbeste ca un om
si cu cat o indragesti
Tot mai mult o folosesti.
(cartea)

E o gradina mandra, semanata
Cu poezii, cu glume si povesti,
Dar nu se lasa lesne vizitata
Decat cand stii, copile, sa citesti.
(cartea)

Am un brau vargat
De cer spanzurat.
(curcubeul)

Cat e vara - cucurigu!
Cucurigu - cand da frigu!
Cine-i frate dumnealui?
Cum il cheama?
Poti sa-mi spui?
(cocosul)

Dupa ploaie, la plimbare,
Cu umbrele mici... de soare!
(ciupercile)

Frunze n-are,
Nu-i nici floare.
in paduri si pe ogor,
Prin gradini si-n deal la vie
Sta mereu intr-un picior.
(ciuperca)

in aer ramurile-si are
Acest trofeu de vanatoare.
(cerbul)

Am trup, dar n-am corp;
Am gat, dar n-am cap;
Am maneci, dar n-am maini.
(camasa)

Mandru, inalt si frumos,
La ochi este luminos;
Urechi are, coarne n-are
si te poarta in spinare.
(calul)

Barba are,
Popa nu-i
Coarne are
Vaca nu-i
(capra)

Am un dorobant
si e pus in lant
(cainele)

Roade oase,
Sta in cusca,
Pe dusmanii sai ii musca.
(cainele)

Animalele din casa
Umbla pe sub masa
Cand se intanlesc
Rau se ciondanesc
(cainele si pisica)

E lanos si sta la stana
si pe oi el le aduna
(cainele)

Ticaie la capul tau
si te trezeste mereu
(ceasul)

La cap pieptene
si la coada secere
La grumaz cos cu graunte.
(cocosul)

La cap pieptene,
La trup pepene,
La coada secere,
La picioare raschitoare.
(cocosul)

Am o pasare rotata
Sta cu coada involburata
si te-alearga in curtea toata.
(curcanul)

Ce e mic la vedere
Dar mare la incapere?
(capul)

Care cer n-are stele?
(cerul gurii)

Cine il face nu-i trebuie,
Cine il cumpara nu e pentru el
si cui ii trebuie
Nu stie si nu-l vede.
(cosciugul)

Care-i satul
Unde cainii nu latra,
Cocosii nu canta
si oamenii nu lucreaza?
(cimitirul)

N-are minte
Dar te prinde.
(capcana)

Are foi si scoarta
Dar nu e copac,
Cine-o intelege
Minte are-n cap.
(cartea)

Din pamant ma nasc,
in apa mor,
in aer ma vestejesc,
si la foc ma vestejesc.
(caramida)

Am o fetita
Sarutata de toti pe gurita.
(cana)

Retevei rotund
Strange paru-n fund.
(caciula)

incarligat si-ntortocheat
si de urechi e agatat.
(cercelul)

Cine le face pe toate cu masura?
(croitorul)

Am o frunza care te omoara.
(cutitul)

Bunicutul de la tara
Are un prieten bun
Bate cu el multe cuie,
Face gardul de la drum.
(ciocanul)

Cine bate si nu e batut?
(ceasornicul)

Naframa vargata
Peste mare-aruncata.
(curcubeul)

Cine umbla mult prin lume
si tot se striga pe lume?
(cucul)

Cine zi si noapte tutun fumeaza
si nu se mai satura?
(cosul)

sade mosul sub uluc
si fumeaza din ciubuc;
Apoi, dupa ce-a fumat,
il hranesc cu aluat.
(cuptorul)

Fetisoara
Cu rochita rosioara,
Cand prind a te dezbraca
N-am de ce ma bucura
Ca incep a lacrima.
(ceapa)

in gradina lui Pandele
E un pom plin cu margele,
La culoare-s rosii toate
Cu codite-mperecheate.
(ciresele)

Catre soare se avanta
Dimineata-n zori si canta.
(ciocarlia)

Chiar de-si trece vara toata
Sub al sau cojoc tepos,
Toamna cand l-arunca jos,
Minunat e de bronzata.
(castana)

(D)

Cinci pitici
Cinci voinici...
Cat ii vezi de mititei,
Faci cu ei
Tot ce vrei.
Scrii,
Joci mingea,
impletesti,
Palate construiesti.
(degetele)

Peste tot gasesti in lume
Cinci frati cu acelasi nume.
(degetele)

S-a facut de cand e lumea
si va fi cat va fi lumea.
(drumul)

Cine se-ngrasa legat?
(dovleacul)

Mosnegut cu pielea goala
tine vinul de navala.
(dopul)

Doi caini gatuiti
Peste poarta azvarliti.
(desagii)

(E)

Nu-l intrebi
si iti raspunde
Cauti in jur
si nu stii unde.
(ecoul)

iti vorbeste
si turceste,
si-orice limba nimereste.
(ecoul)

Murgul rage
in parloage,
Lelea-ngana
in gradina.
(ecoul)

Cine te-ngana
si nu te superi?
(ecoul)

(F)

Colorat e ca o floare,
Trupul fin si mic el are,
Zboara vara pe campie,
Spuneti ce-ar putea sa fie.
(fluturele)

Ce padure
E fara uscatura?
(fir de par)

Are dinti multi si mititei
si nu sufera niciodata de ei.
(fierastraul)

Nici afara,
Nici in cer,
Nici pe pamant.
(fereastra)

Vantul stinge
Vantul il incinge.
(focul)

Ce trece prin pod
si nu hodorogeste?
(fumul)

Iese mosul din coliba
Cu nasul plin de mamaliga.
(facaletul)

Doua surioare
Foarte taietoare.
(foarfecele)

Ce traieste dupa moarte
si-altul vrea ca s-o tot poarte?
(floarea)

Care floare
Parca-i soare?
(floarea soarelui)

O mie de fratiori,
O mie de dintisori
Stau infipti cate si-o mie
intr-un fund de farfurie.
(floarea soarelui)

Subtirel si mititel
Joaca lumea dupa el.
(fluierul)

in padure naste,
in padure creste,
Vine-acasa si horeste.
(fluierul)

Sageata imparatului
Sparge casa dracului.
(fulgerul)

Parc-ar fi niste petale,
Ori stelute ce danseaza
Norii le presara iarna
si pe gene ti le asaza.
(fulgii de nea)

Alba pasaruica,
Pe arac se urca;
N-are aripioare,
N-are nici picioare.
(fasolea)

Iepurila incaltat
Sta la margine de sat.
(fricosul)

Ce cade-n apa
si nu face stropi?
(frunza)

Mica, dar voinica,
in spate ridica
Sacul cu povara,
Sa-l duca la moara.
(furnica)

(G)

Clopotel mititel
Cine suna lin din el?
Nimeni! Nimeni!
Numai vantul,
Clatinandu-l, leganandu-l,
Da de veste-n toata tara
Ca soseste primavara.
(ghiocelul)

Voinicul cu haina alba
Iese primul din zapada.
(ghiocelul)

Printre multi stejari e unul
Gros si multisecular,
il iubim precum strabunii
si-l numim cu drag....
(gorunul)

Are gatul foarte-nalt
si picioarele cam lungi
Daca vrei sa-i dai o floare
E cam greu la ea s-ajungi.
(girafa)

Nu e soarec nici orbete,
Roade pete pe caiete.
Ar fi bine si frumos
Sa nu-i dam nimic de ros.
(guma)

De-ai gresit, ia seama bine,
Foloseste-ma pe mine!
Foaia alba va ramane
Ai grija sa scrii mai bine.
(guma)

Atunci cand sunt in ograda
Ga, ga, ga se iau la sfada
Iar cand sunt pe langa lac
Baie intruna fac.
(gastele)

Jupaneasa durdulie
Cu rochita cenusie
Lucrata din pene lucii,
Cauta pe lac papucii.
(gasca)

Strugure nu-s, nici piatra nu-s,
insa cad din nori, de sus;
Florile eu nimicesc
La caldura ma topesc.
(grindina)

Am o rasnicioara
Toata ziua rasneste
si noaptea se odihneste.
(gura)

Ce fuge mai repede decat toate?
(gandul)

Lumina prin ce trece
si nu se opreste?
(geamul)

Vine fuga pe carare
Culegand la pietrisoare.
(gaina)

in padure nascui,
in padure crescui,
Acasa cand m-au adus
Slujitor casei m-au pus.
(gardul)

Dupa deal, dintr-un tezaur
Au tasnit sageti de aur.
(graul)

Ce-i mandru la sat
si bun la mancat?
(graul)

Cine canta toata vara
Prin fanete cu ghitara?
(greierele)

((H)

Ciuruc-butuc
De urechi te-apuc.
(hardaul)

Este groasa sau subtire
De o imbraci ea cald iti tine.
(haina)

De aici si pana la munte
Numai paturi asternute.
(holdele)

Un balaur
Solzi de aur,
Sta in munte priponit,
Apa band necontenit.
(hidrocentrala)

(I)

Bate fara incetare,
incepand de la nascare;
Iar cand ceasul a sosit,
Atunci si ea a tacut.
(inima)

Cine vine cu stelute
Albe-n frunte
Dinspre munte?
(iarna)

A venit baba din munti
Peste rauri facand punti
si a prins spunand povesti
Flori de gheata la feresti.
(iarna)

La deal repede si fara ocol,
Iar la vale rostogol.
(iepurele)

Urecheat cu haine sure
Sta pe camp si in padure.
(iepurele)

Mic si bun de gura
Sa-l opresti nu poti;
Nu-l adapa nimeni
I-adapa pe toti.
(izvorul)

Ate crete
Puse-n bete.
(itele)

(J)

Harachiri isi facea
Daca lupta el pierdea.
(japonezul)

Aur, bucatele,
in gura sobei mele.
(jaratecul)

Durere rece
Prin inima trece.
(junghiul)

(L)

Poare fi un soricel
insa are aripioare
Zboara noaptea-n chip si fel
Purtand numele de floare.
(liliacul)

soricel cu aripioare
Poarta numele de floare.
(liliacul)

Baba grea, ingreunata,
sade de cui agatata
si lumina casa toata.
(lampa)

Ce apa este in lume
Fara nisip?
(lacrima)

Ce sede in apa
si tot se adapa,
Omul imbatraneste,
Ea nu putrezeste.
(limba)

Am o catea rasfatata,
Sta la usa agatata.
(lacatul)

De paza la poarta
Cercelus cu toarta
Agatat stingher
De urechi de... fier.
(lacatul)

Primavara inverzeste,
Toamna-ngalbeneste,
si iarna te-ncalzeste.
(lemnul)

Buturuga uscata;
O ridici incarcata
si o lasi jos usurata.
(lingura)

Ce ingheata vara
Mai iute decat iarna?
(laptele)

Ochii casei mele
Oglinda de stele.
(luna)

Cine stie o craiasa
Toata noaptea luminoasa
intre stele locuieste
Oare cum se mai numeste?
(luna)

E rotunda si balaie
Intra noaptea in odaie.
(luna)


Un frunzis intre valcele
Cu treizeci de ramurele.
(luna anului)

Doisprezece frati alearga,
Anul cat este de lung;
Fug de zor prin lumea-ntreaga,
Niciodata nu se-ajung.
(lunile anului)

Nu e laie,
Nici balaie,
Nu e brici,
Ca briciul taie.
(limba)

Suflet tine
Suflet n-are.
(leaganul)

Ce e mare si mai mare
si de nimeni teama n-are?
(legea)

(M)

Patru frati ingemanati
intr-un cojoc imbracati.
(miezul de nuca)

Voinicel cu cornisoare
Umbla cu casa-n spinare.
(melcul)

Zece-o bat sa intre-n plasa
Unu-o prinde si n-o lasa.
(mingea de fotbal)

E rotunda, colorata
si copiii nu-i rezista,
Fara ea, ora de sport,
Ar fi ora cea mai trista.
(mingea)

Multi sportivi o indragesc;
De ce oare o lovesc?
(mingea)

sade mosul in camara
Cu mustatile afara.
(morcovul)

Ce se frange
si se strange
si se baga-n buzunar?
(metrul)

Furculita cu cinci dinti
Capatata din parinti.
(mana)

Ce nu poti cantari?
(mintea)

Patru picioare are,
Dar sa le miste
Nu e in stare.
(masa)

Am o gaina pestrita
si la coada ferfenita.
(matura)

Ce e mai dulce si mai dulce
si prin bazait se-aduce?
(mierea)

Ce umbla viata toata
si drumul nu-l trece niciodata?
(moara)

Ce are forma unei maini
si tot nu-i mana?
(manusa)

E bun dobitoc
Foarte incapatanat
Urechi lungi,
Minte nu are,
Are cruce pe spinare.
(magarul)

(N)

inalt cat casa,
Verde ca matasa,
Dulce ca mierea
Amar ca fierea.
(nucul)

Zece sarme ordonate
Cu cate zece bile colorate.
Fiecare copil stie
Ca asta nu-i jucarie!
(numaratoarea)

Ce e mai amar si mai amar?
(necazul)

Am un ciocanas de piele
Cu doua gaurele.
(nasul)

Eu am patru frati
intr-un cojoc bagati
(nuca)

Trece monstrul marea
Cu parul alb ca sarea.
(norul)

Pe sub razele de soare
Zboara peste camp o floare.
(norul)

De la mare pan’ la munte
Picura stele marunte.
(ninsoarea)

Ce trece prin sat
si canii nu bat?
(negura)

(O)

Am o casa varuita
Nicaieri nu-i gaurita.
(oul)

Din pamant ma nascui
in lume traii
si cand murii
in gunoi ma pomenii.
(oala de lut)

Arunci sus, ii alb
Pica jos, ii galben.
(oul)

Am doi frati,
Care nu se pot vedea.
(obrajii)

N-are limba si nici gura,
si arata orice faptura.
(oglinda)

Sunt o sa,
Pe care nu calareste nimeni;
Sunt fereastra
Dar nu la casa.
(ochelarii)

Am un sarpe cu ciulini,
Doarme furisat in spini,
invelit pana la brau
si-mi mananca-un stog de grau.
(ogorul)

Cat am trait
Pe foc m-ai fript,
Iar dupa ce-am murit
Pe drum m-ai azvarlit.
(oala)

(P)

Roata rotita,
De om muncita
si de lume inghitita.
(painea)

Cocolos pe sub masuta
isi ia coada in labuta
si istet precum e el
il prinde pe soricel.
(pisoiul)

Are blana matasoasa,
La caldura toarce-n casa;
La labute-are gherute –
Stau ascunse in pernute.
(pisica)

Este un lucru
Pe care unii il au intreg,
Altii pe jumatate
Iar altii deloc.
(parintii)

Ce-i gata
si tot trebuie gatit?
(patul)

Am un frate
tese-o panza minunata
Fara ite, fara spata.
(paianjenul)

Ce-i din lumea mare-adus
si la mare masa pus?
(piperul)

Ciuperca uscata
in cui agatata.
(palaria)

Cine are dinti multi
si nu poate musca?
(pieptenele)

Am aici in batatura
O uzina cu untura,
Care umbla prin ograda
C-un surub in loc de coada.
(porcul)

Care-i dobitocul
Ce pazeste focul
si-si spala cojocul?
(pisica)

Cine se naste-nfasat?
(porumbul)

Sta burtosul pe campie
Nasturei in el o mie.
(porumbul)

Ce fiara cu limba rama
si cu spatele darama?
(plugul)

Ce n-are suflet
si suflet fura?
(pusca)

Peste ape, prins in scoabe,
sade mosu-n patru labe,
si cum sta asa plecat
Eu trec apa pe uscat.
(podul)

Ia gandeste-te si spune
Cine-i mai bogat in lume?
(pamantul)

Cine are pene
si nu zboara?
(perna)

Nici in casa nici afara
Talpa mea e drum de tara.
(pragul)

Primavara te inveseleste,
Vara te umbreste,
Toamna te nutreste
Iarna te-ncalzeste,
Poftim de ghiceste.
(pomul)

De aici pana la munte
Tot prajini marunte.
(potecile)

in padure nascui,
in padure crescui,
Acasa m-au adus,
Calcatoarea satului m-au pus.
(puntea)

Cantaretul Domnului,
Saracia omului.
(popa)


N-are chip si nici faptura,
Unde-i ea nu este ura;
E scumpa si-atat de draga
C-o iubeste lumea-ntreaga.
(pacea)

Zeci de umbrelute mici,
S-au unit sa fac-o floare,
Dar trecu vantul pe-aici
si le risipi in zare.
(papadia)

Ascuns in camasa verde,
Miezul de foc nu se vede.
Cand mananci o feliuta,
Parca sufli-n muzicuta.
(pepenele)

(R)

Cred ca macu-i place tare
Zilnic cere-n gura mare
Dupa atata mac-mac-mac
Pleaca sa inoate-n lac.
(rata)

Am o cutie
Ca o colivie
si canta la nebunie.
(radioul)

Zboara-n sus,
Zboara-n jos,
Neagra este
De la coada pana la cioc.
(randunica)

Dis de dimineata-n zori
Varsa lacrimi peste flori
Soarele s-a ridicat
si pe loc el le-a uscat.
(roua)

Face fructele negre
Gheare are,
Verde este,
si-n padure el traieste.
(rugul)

Cine poate manca fierul
Fara sa-si rupa dintii?
(rugina)

(S)

Cu trei ochi
in trei culori
E atent la trecatori
si-ti arata
Fara grai
Cand sa treci
si cand sa stai.
(semaforul)

in colt de strada
Trei ochi iscoada.
(semaforul)

Campul alb, oile negre
Cin-le vede nu le crede,
Cin-le paste le cunoaste.
(scrisul)

Am picioare dar nu merg,
Oboseala o-nteleg.
(scaunul)

Nu-i fierbinte,
Dar usuca.
(sugativa)

tin cerneala-n rezervor
Ca sa poti scrie usor.
(stiloul)


Am doua surori gemene
Ce dorm in picioare.
(sprancenele)

Cine are urechi
si nu aude?
(surdul)

Mananca toata ziua
si tot flamanda ramane.
(soba)

Iat-o nu-i
Daca nu-i
Nici eu n-o spui.
(scanteia)

intr-o scorbura uscata
sade o catea turbata.
(sabia)

Iarna fuge,
Vara zace.
(sania)

Cand nu e zapada
Doarme in ograda,
Dar cand ninge-afara
Cu copiii zboara.
(sania)

Soarele o coace,
Mana o rupe;
Piciorul o calca,
Gura o bea.
(strugurele)

Doua lemne odobele,
Celelalte - maruntele.
(scara)

Alba si suleimenita
Cand urata, cand iubita;
Vara nu vor sa ma vada,
Iarna toti ma-nbratiseaza.
(soba)

Ce-i rosu, mar nu-i;
Creste-n pamant, ceapa nu-i?
(sfecla)

Am o luna cu maner,
Am furat-o de pe cer;
Straluce ca o vapaie
si mananca numai paie.
(secera)

Cuie mici cu maciulie
Stralucesc pe cer o mie,
Dar cand iese soarele
Fug de-si rup picioarele.
(stelele)

(T)

Urla lupul la hotara
si s-aude-n alta tara.
(tunetul)

E facut de muncitori
si traieste pe ogor;
Toata ziua el munceste,
Urla de te-nebuneste.
(tractorul)

Ce trece pe dinaintea ochilor
si nu-l poti vedea?
(timpul)

Toata ziua: cica - cioca;
Vine seara boca - boca.
(toporul)

Am o trasura mare,
La vale fuge tare,
La ses innebuneste
La deal gafaieste.
(trenul)

Nu vorbesc si nu sunt viata
Dar fac zgomot de te-ngheata,
Stau de paza la hotara
Vars prin gura foc si para.
(tunul)

De plic se lipeste
tara ocoleste.
(timbrul)


(U)

Eu pe orisicine
intampin cand vine,
Cand pleaca afara
Eu il petrec iara.
(usa)

Vara umblu dupa miere,
Iarna dorm sa prind putere.
(ursul)

in cojoc intors pe dos
Mormaind morocanos,
Umbla pustnic prin padure
Dupa miere, dupa mure.
(ursul)

Iarna-si vara nasu-n blana
si din unghii isi sug hrana
Iar vara, sus pe munti,
Zmeura culeg desculti.
(ursii)

La margine de oras
Am un stup care-i fruntas,
Iar albinele din el
Fac miere din otel.
(uzina)

Ce merge pe apa si nu se uda?
(umbra)

Ce buruiana cand o atingi
iti face numai basici?
(urzica)

Forma de ciuperca are
si de ploaie ne apara.
(umbrela)

si afara si in casa,
Ghici ce e?
(usa)

Ce sta in umezeala
si nu se uda?
(uleiul)

Fug de tine
si tu musai dupa mine.
(umbra)

Inelus rupt
Scoate pestii de pe fund.
(undita)

(V)

Cumetrita cea sireata
Vine-adesea prin vecini
si-amatoare se arata
De a “cumpara” gaini.
(vulpea)

Roscovana cea isteata
Umbla pe la cotineata.
(vulpea)

Trei surori, poti sa zici,
Una mare doua mici
Vin in fiecare an
si pun lacat la ghiozdan.
(vacantele)

Ce zboara pe sus
si nu-l vezi?
(vantul)

Urlu si ma invartesc
Pe drumeti ii ingrozesc.
(viscolul)

Ce se leaga cu gura
si nu se dezleaga cu mana?
(vorba)

Ce este bun la privit
si lesne la ametit?
(vinul)

Patru merg,
Patru stau
si vama dau.
(vaca)

Ea este buna la toate,
Ne da carne, ne da lapte,
Iar vitei mititei
Se numesc copiii ei.
(vaca)

Are-o coada infoiata,
Hoata este si sireata
Dar e vai de coada ei
Cand da peste ea grivei.
(vulpea)

Am camasi nenumarate
Le port pe toate imbracate.
(varza)

O sportiva cu renume
Umbla-n pomi dupa alune.
(veverita)

Tus ghidus, coada roscata
Peste cetini aruncata.
(veverita)

Rontaie nuci si alune
Sare gratioasa
Coada-i e stufoasa –
De-o ghicesti, indata spune!
(veverita)

Cine trece pe la poarta
si cainii la el nu latra?
(vantul)

Pana cocostarcului
Bate fata targului.
(varul pe pereti)

Pana-mpanata,
Pe apa lasata,
De vanturi manata,
Suflet n-are, suflet duce,
De pamant nu se atinge.
(vaporul)

(W)

Lumineaza necontenit
Daca nu este oprit.
(wolframul)

(Y)

Poti sa-l faci ca-i sanatos
Chiar de stai cu capu-n jos
E un sport mai de folos.
(yoga)

((Z)

Am un prieten priceput
De toata lumea stiut;
imi da sfaturi si imi spune
Tot ce se petrece-n lume
(ziarul)

Nu-i pasare si totusi zboara
Daca-l tii bine de sfoara.
(zmeul)

Alba ca creta
Moale ca lana
Usoara ca pana
Piere ca spuma.
(zapada)

Moale, alba si pufoasa
Pentru camp e haina groasa.
(zapada)

Ultima actualizare ( Wednesday, 15 April 2009 )
 
Fara lacrimi la cumparaturi Imprimare E-mail
Evaluare utilizator: / 0
Scris de Administrator   
Saturday, 07 March 2009

De multe ori mersul la cumparaturi alaturi de copil nu este o treaba usoara pentru parinti, mai ales daca copilul are 3-4 ani. Multi parinti se plang ca cele mai multe incursiuni ale lor in magazine se termina cu lacrimi si tipete din partea copilului lor. Acesta isi doreste mereu cate ceva de pe raft, iar daca ii este interzis acel lucru isi va manifesta nemultumirea tipand, plangand si dand din picioare.

 

Pentru a nu fi pusi intr-o situatie jenanta de multe ori parintii se lasa santajati de micut si ii cumpara ceea ce el isi doreste chiar daca pentru acest lucru trebuie sa sacrifice banii destinati altor cumparaturi. Psihologii nu recomanda acest lucru parintilor deoarece copilul va tine minte acest gest si va intelege ca pentru a primi ceva interzis trebuie sa faca scandal.

Citeste mai departe...
 
Sfaturi pentru calatoria cu copilul Imprimare E-mail
Evaluare utilizator: / 0
Scris de Administrator   
Thursday, 26 February 2009

Sfaturi pentru calatoria cu copilul


Vacanta si calatoriile in care ai decis ca o sa iti iei si copilul, trebuie pregatite din timp, tinand cont de sanatatea si siguranta copilului tau. Mai jos iti prezentam o serie de sfaturi pentru a te putea bucura de o vacanta frumoasa si linistita:


• Pentru a evita insolatiile, capul copilului trebuie sa fie in permanenta acoperit atunci cand cel mic este tinut la soare. Nu va sfiiti sa folositi o crema de protectie cu factor ridicat pe parcursul zilei, iar seara ungeti pielea copilului cu o lotiune de dupa plaja, pentru a o mentine hidratata. Este bine sa evitati expunerea copilului la soare intre orele 11 AM – 4 PM. In acest interval soarele este foarte puternic pentru pielea copilasului.

Ultima actualizare ( Thursday, 26 February 2009 )
Citeste mai departe...
 
Alimente nerecomandate Imprimare E-mail
Evaluare utilizator: / 2
Scris de Administrator   
Thursday, 26 February 2009

Alimente nerecomandate pana la varsta de 2-3 ani

Exista alimente care nu sunt bune pentru bebelusul tau si nu trebuie introduse pana la o anumita varsta. Dintre aceste alimente fac parte:

Miere de albine si sirop de porumb - Ambele alimente trebuie evitate pana la varsta de un an. Acestea contin spori bacterieni care pot cauza o forma de botulism.

Ultima actualizare ( Thursday, 26 February 2009 )
Citeste mai departe...
 
Norma metodologica din 21/03/2006 de aplicare a Legii nr. 321/2001 Imprimare E-mail
Evaluare utilizator: / 0
Scris de Administrator   
Monday, 23 February 2009

Norma metodologica din 21/03/2006 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 312 din 06/04/2006 de aplicare a Legii nr. 321/2001 privind acordarea gratuita de lapte praf pentru copiii cu varste cuprinse intre 0-12 luni, care nu beneficiaza de lapte matern 

Art. 1. - Laptele praf formula pentru sugari se acorda gratuit, pe baza de prescriptie medicala eliberata de medicul de familie, numai pentru copiii cu varste cuprinse intre 0 si 12 luni, care nu beneficiaza de lapte matern si care se incadreaza in urmatoarele criterii:
a) cu mame care prezinta contraindicatii ale alaptarii (boli grave: TBC pulmonar activ, neoplazii, casexie, septicemie, boli psihice grave, scleroza in placi, insuficienta renala sau cardiaca, diabet zaharat decompensat, tireotoxicoza, mama infectata cu HIV, tratamente cu citostatice, diazepine, anticoagulante, radioizotopi, eclampsie);
b) copii sanatosi la care se constata o crestere nesatisfacatoare (sub limita inferioara a normalului varstei), datorita absentei sau insuficientei cantitative a laptelui matern.
Cresterea nesatisfacatoare a copilului va fi consemnata in fisa de consultatie medicala a acestuia, dupa evaluarea, de catre medicul de familie/medicul specialist pediatru sau neonatolog, a tehnicii de alaptare si a curbei ponderale. Evaluarea curbei ponderale se realizeaza prin compararea greutatii copilului la un interval de minimum doua saptamani. Orice alta metoda de apreciere a absentei sau insuficientei cantitative a laptelui matern ("proba suptului", aspectul laptelui etc.) este lipsita de valoare;
c) copil adoptat sau aflat in familie de plasament;
d) cu mama decedata.


Art. 2. - (1) Prescrierea laptelui praf formula pentru sugari care se acorda gratuit pentru copiii cu varste cuprinse intre 0 si 12 luni, care nu beneficiaza de lapte matern si se incadreaza in criteriile de acordare prevazute la art. 1, se face pe reteta tip Ministerul Sanatatii si cuprinde in mod obligatoriu urmatoarele date: denumirea cabinetului medical, datele de identificare ale copilului (numele, prenumele, CNP, varsta), criteriul de incadrare in program, numarul fisei de consultatie/din registrul de consultatie, diagnosticul "alimentat artificial sau mixt", denumirea laptelui praf indicat si cantitatea recomandata, data prescrierii, semnatura si parafa medicului.
(2) Prescriptia medicala pentru acordarea laptelui praf are valabilitate pentru luna in curs.
(3) La recomandarea laptelui praf formula pentru sugari care se acorda gratuit pentru copiii cu varste cuprinse intre 0 si 12 luni, care nu beneficiaza de lapte matern si care se incadreaza in criteriile de acordare prevazute la art. 1, medicii vor respecta prevederile Codului International de Marketing al Substitutelor de Lapte Matern, elaborat de OMS si UNICEF, la care Romania a aderat din anul 1982. Personalul medical are obligatia de a incuraja si promova alaptarea.
(4) Prescrierea laptelui praf formula pentru sugari care se acorda gratuit pentru copiii cu varste cuprinse intre 0 si 12 luni, care nu beneficiaza de lapte matern si care se incadreaza in criteriile de acordare prevazute la art. 1, se realizeaza fara a se conditiona dovedirea calitatii de asigurat a parintilor copiilor.
(5) Medicii de familie au obligatia de a inscrie pe lista de asigurati copiii neinscrisi cu varste cuprinse intre 0 si 12 luni, care nu beneficiaza de lapte matern si care se incadreaza in criteriile de acordare prevazute la art. 1, cu ocazia primei consultatii medicale.
(6) Medicii de familie au responsabilitatea de a prescrie laptele praf formula pentru sugari care se acorda gratuit pentru copiii cu varste cuprinse intre 0 si 12 luni, care nu beneficiaza de lapte matern si care se incadreaza in criteriile de acordare prevazute la art. 1, numai ca o consecinta a actului medical propriu. In situatiile in care prescrierea laptelui praf se realizeaza la recomandarea medicului specialist pediatru/neonatolog, comunicata prin scrisoare medicala, responsabilitatea revine si medicului care a efectuat recomandarea.

Ultima actualizare ( Monday, 23 February 2009 )
Citeste mai departe...
 
<< Start < Inapoi 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Inainte > Sfarsit >>

Rezultate 11 - 20 din 152
Advertisement

Main Menu

Home
Forum
Contact

Link-uri Google

Login

Cautare in site

Cele mai votate

Adauga anunt

adauga_anunt.png

Adrese utile


Publicitate

Ultimele cazuri pe Mecenat.ro

  • Andrei Nita s-a intors acasa 17 Feb 2009 | 9:00 am Mecenatro's Weblog

    In urma cu circa 1 saptamana Andrei si parintii sai s-au intors de la clinica de la Nuremberg unde a fost supus unor proceduri menite sa ii redea copilaria. Mai jos regasiti mailul pe care ni l-a expediat mama lui Andrei, dna Nita, la intoarcerea in tara. “Buna ziua si bine v-am regasit! Noi ne-am intors in [...]

  • Ma numesc Andrei Nita si VREAU dar NU POT sa MANANC un sandwish 16 Sep 2008 | 7:36 pm Mecenatro's Weblog

    DUMINICA (11.01.2009) Andrei impreuna cu parintii sai va pleca la ora 12.00 de pe Aeroportul International Otopeni la Nuremberg cu ajutorul Oamenilor din compania BIOMEDICA pentru interventia petru care NOI TOTI am luptat si AM CASTIGAT caci suma necesara interventiei A FOST STRANSA CU AJUTORUL VOSTRU! VA MULTUMIM si vom reveni cu detalii legat de mersul [...]

  • Miercuri, o zi GREA (vom alege noul caz umanitar in care ne vom implica) 11 Aug 2008 | 6:55 pm Mecenatro's Weblog

    Dragi prieteni, miercuri va fi o zi EXTREM de grea (si nu ma dau in laturi in fata oboselii, a epuizarii care m-a cuprins de ceva timp ci “ii dam inainte” zi de zi).  Oamenii (mai ales cei din “blogosfera” ) reactioneaza minunat si ne sprijina, creditandu-ne cu increderea lor. In ultima vreme am fost pus in [...]

  • NOII PARTENERI MEDICALI AI MECENAT.RO SUNT BIOMEDICA SI BIOTOP 14 Jul 2008 | 1:02 pm Mecenatro's Weblog

    Dragi prieteni, Incepand cu data de 15 iulie noul partener medical al demersului umanitar pe care l-am demarat este compania medicala BIO-MEDICA si a sa divizie specializata pe servicii medicalizate externe BIO TOP INTERNATIONAL Dupa colaborarea frumoasa pe care am avut-o cu compania medicala VIPmed pana in prezent, a venit vremea sa realizam acest [...]

  • Ana Maria Taicutoiu s-a intors acasa 12 May 2008 | 11:28 am Mecenatro's Weblog

    In urma cu cateva minute am vorbit la telefon cu Mariela Popovici (mama Anei Maria) care mi-a spus ca, per total, sunt bine. Operatia a fost un real succes si acest lucru nu s-ar fi putut intampla fara ajutorul VOSTRU, al tuturor celor care au dat o mana de ajutor. Starea Anei Maria este buna per [...]


Parteneri: Muzica|Pentru Nunta, Mire si Mireasa|Jucarii copii|Jucarii|Prestari servicii|Retete prajituri | Jocuri pentru Copii | Clinici Medicale